Ce poate învăța Bosnia, Moldova și Ucraina din experiența României privind aderarea la UE

Borboly Csaba, vicepreședinte al Consiliului Județean Harghita și membru al Comitetului European al Regiunilor, a participat luni, 29 iunie, la Bruxelles, la un seminar de nivel înalt organizat de SALAR International – Asociația Suedeză a Autorităților Locale și Regionale. Evenimentul, găzduit de Comitetul European al Regiunilor, a fost dedicat pregătirii autorităților locale pentru procesul de aderare la Uniunea Europeană în Bosnia-Herțegovina, Republica Moldova, Macedonia de Nord și Ucraina.

Borboly Csaba a fost invitat în calitate de președinte al Grupului de Lucru al Comitetului European al Regiunilor pentru Bosnia-Herțegovina. În intervenția sa, acesta a vorbit despre experiența României după aderarea la Uniunea Europeană și despre lecțiile care pot fi utile statelor candidate.

Lecția României: autoritățile locale trebuie implicate înainte de aderare

În cadrul seminarului, Borboly Csaba a subliniat că una dintre principalele probleme ale României în momentul aderării la Uniunea Europeană, în 2007, a fost lipsa implicării reale a autorităților locale și județene în procesul de pregătire și decizie.

„România a greșit în 2007 nu neapărat la nivel de stat sau de guvern central, ci la nivelul cel mai apropiat de cetățean: autoritățile locale și regionale nu au fost suficient implicate în procesul de aderare. Consecințele se simt și astăzi, după aproape două decenii”, a arătat Borboly Csaba.

Acesta a explicat că multe reglementări europene sunt aplicate, în practică, de consilii județene, primării și servicii publice locale. În lipsa unei pregătiri administrative reale și a resurselor necesare, implementarea acestor obligații devine dificilă, mai ales pentru județele rurale, montane sau periferice.

Apa și canalizarea, un exemplu concret

Un exemplu menționat în cadrul intervenției a fost sectorul de apă și canalizare. Pentru respectarea standardelor europene de mediu și gestionarea investițiilor finanțate din fonduri europene, serviciile au trebuit reorganizate prin operatori regionali, deoarece multe municipalități nu aveau capacitatea de a se conforma individual.

Potrivit lui Borboly Csaba, această situație arată că descentralizarea și capacitatea administrativă locală ar fi trebuit pregătite mai bine înainte de aderare.

„Nu este suficient ca obligațiile să fie transferate către nivelul local. Odată cu obligațiile trebuie transferate și resursele, expertiza și instrumentele necesare pentru aplicarea lor”, a subliniat acesta.

Peste 70% din legislația UE se aplică la nivel local și regional

Borboly Csaba a atras atenția că peste 70% din legislația Uniunii Europene este implementată la nivel local și regional. De aceea, autoritățile locale nu pot fi tratate ca simpli executanți ai unor decizii luate la nivel central sau european.

Fie că este vorba despre mediu, transport, incluziune socială, energie sau servicii publice, aplicarea concretă a politicilor europene depinde de capacitatea administrațiilor locale.

„Dacă autoritățile locale nu sunt pregătite și nu sunt implicate din timp, prețul este plătit ani întregi după aderare. Aceasta este lecția pe care noi am învățat-o în România și pe care trebuie să o transmitem mai departe”, a spus Borboly Csaba.

Republica Moldova, un exemplu de implicare locală înainte de aderare

În cadrul discuțiilor, a fost evidențiat faptul că Republica Moldova a ales o abordare diferită față de cea urmată de România înainte de 2007. Autoritățile locale și regionale sunt implicate activ în procesul de aderare, înainte de luarea deciziilor, nu doar în faza de implementare.

La panel au participat Leonid Boaghi, primarul localității Sireți din Republica Moldova și membru al Rețelei Ambasadorilor Locali pentru Integrare Europeană, precum și Mihaela Sticea, șefa departamentului de coordonare a criteriilor politice din cadrul Biroului pentru Integrare Europeană al Republicii Moldova.

Borboly Csaba a apreciat această abordare, arătând că autoritățile locale trebuie să fie parteneri reali în procesul de aderare, nu doar instituții care primesc ulterior sarcini de implementare.

Ce trebuie să solicite județele rurale și montane din România

În concluzie, Borboly Csaba a subliniat că județele similare din România – rurale, montane, periferice sau cu capacitate administrativă redusă – trebuie să formuleze mai clar propriile solicitări la nivel național și european.

Printre prioritățile menționate se numără:

• implicarea autorităților locale în negocierea reformelor europene care urmează să fie implementate la nivel local;
• consolidarea capacității administrative, prin resurse, expertiză și sprijin tehnic;
• menținerea unei politici de coeziune puternice după 2027, care să nu sacrifice regiunile rămase în urmă;
• simplificarea accesului la fondurile europene pentru comunele și orașele mici, care nu dispun de personal specializat.

„Dacă aceste lucruri nu sunt spuse clar, la Bruxelles se poate crea impresia că totul funcționează bine. Realitatea este mai complicată. Nu totul merge bine, dar lucrăm și trebuie să ne asigurăm că experiența noastră devine o lecție utilă pentru alții”, a concluzionat Borboly Csaba.