Locuire, lemn și patrimoniu: oportunitate din Bruxelles – dar trebuie valorificată acasă

Mâine, la ora 17:00, se închide o oportunitate – și, din păcate, nu am primit niciun răspuns

Pe 8 aprilie i-am trimis o scrisoare domnului președinte Bíró Barna-Botond, solicitând ca întreprinderile mici și mijlocii din industria mobilei și a lemnului din Harghita să fie contactate imediat pentru apelul în cascadă MANUFACTergy FACTORY CHECK-IN EU.
Din păcate, până astăzi nu am primit niciun răspuns.

Mâine, 17 aprilie 2026, la ora 17:00 (ora Bruxelles), se închide apelul.

Datele sunt următoarele:
• Cui se adresează: IMM-uri din industria mobilei și construcțiilor – exact sectorul lemnului și al lemnului lamelat din Harghita
• Sprijin faza 1: max. 10.000 euro, UE acoperă 90%, contribuție proprie ~1.100 euro
• Faza 2 (octombrie 2026): max. 50.000 euro pentru dezvoltare tehnologică
• Miza reală: referință UE și acces în cadrul MFF 2028–2034 pentru industrie și eficiență energetică
• Doar 37 de locuri la nivel european – dacă nu acționăm acum, alte regiuni le vor lua

Știu că sunt multe sarcini. Știu că activitatea zilnică operativă dă peste cap totul. Dar tocmai de aceea erau importante aceste câteva zile. Particip constant la astfel de conferințe la Bruxelles – avem cunoștințele și relațiile necesare. Valorificarea lor se poate face doar acasă. Pentru asta este nevoie și de voință instituțională.

O lecție recentă: în programul PNRR pentru mobilier școlar, peste 95% din produsele ajunse în școlile din Harghita au fost din China și Turcia, în timp ce producătorii locali au beneficiat foarte puțin. Această greșeală nu trebuie repetată.

Marcos Ros Sempere, europarlamentar: propunerile mele AgoraEU vor fi preluate ca amendamente

Astăzi, la Bruxelles, am discutat cu europarlamentarul Marcos Ros Sempere – coordonator S&D în Comisia REGI, fondator al NEB Friendship Group, actor-cheie în politicile de coeziune și locuire și raportor pentru raportul CULT privind alfabetizarea media.

Am convenit ca propunerile prezentate de mine în avizul CoR privind AgoraEU – care vizează sprijinirea regiunilor montane, rurale și mai puțin dezvoltate – să fie introduse ca amendamente la nivelul Parlamentului European și să fie promovate în noul MFF.

Nu este întâmplător. Așa funcționează Bruxelles-ul: trebuie construite relații, trebuie convingere și găsit un teren comun – iar atunci propunerile merg mai departe și devin parte a cadrului. La finalul lunii februarie am discutat și cu cei doi co-raportori ai comisiei CULT – Emma Rafowicz și Alice Kuhnke – care au confirmat că cele cinci propuneri ale mele vor fi integrate în raportul final AgoraEU.

Programul AgoraEU vizează perioada 2028–2034, cu un buget propus de 8,6 miliarde euro – Parlamentul European solicită 12 miliarde. 500 de organizații au semnat o scrisoare deschisă pentru creșterea bugetului.

1. Harghita ca laborator viu NEB – mesaj comun cu Angeliki Kosma

La conferința NEB am intervenit în primul panel alături de Angeliki Kosma, reprezentanta proiectului grecesc Boulouki – care transmite cunoștințele tradiționale de construcție prin ateliere itinerante în comunități rurale.

Am subliniat că și în județul Harghita există de mult timp o abordare bazată pe materiale locale, meșteșug și protejarea patrimoniului construit. Totuși, în regiunile montane mai puțin dezvoltate, instrumentele europene sunt încă greu accesibile.

Wood4Bauhaus Alliance susține exact ceea ce promovăm și noi: lemnul extras local trebuie prelucrat local, de meșteri locali, generând valoare locală. Am cerut ca următoarea rundă „NEB Boost for Small Municipalities” să vizeze explicit regiunile montane mai puțin dezvoltate, dar cu identitate culturală puternică.

Întrebarea nu este dacă avem cunoștințe și programe. Avem. Întrebarea este dacă Consiliul Județean Harghita își asumă instituțional acest rol – prin coordonare și consolidarea capacității de accesare a fondurilor.

2. AgoraEU + NEB = funcționează doar împreună – miza acordului Cseke

În calitate de raportor AgoraEU, din ianuarie am avut trei runde de discuții la nivel înalt cu DG EAC, KEA European Affairs și DG CNECT – cu mesajul clar: programul trebuie să ajungă și la comunitățile mici, nu doar la actorii bine organizați.

Rezultate concrete:
• sistem în două etape și apeluri în cascadă → prag de acces mai redus
• puncte de contact regionale → acces pentru organizațiile din Harghita
• indicatori măsurabili de participare teritorială → egalitate reală, nu doar pe hârtie

Protejarea patrimoniului și a peisajului construit este eficientă doar dacă intervențiile fizice sunt dublate de programe comunitare și culturale. Altfel, clădirile renovate rămân goale, iar comunitățile dispar.

Pentru aceasta este nevoie și de un acord la nivel național, care să asigure acces real și finanțare adecvată.

3. Fața rurală a crizei locuirii – ceea ce UE încă nu vede

Conform Eurofound și Parlamentului European, din 2010 prețurile imobiliare au crescut cu peste 55% în UE, iar dezbaterea este dominată de marile orașe.

În regiunile rurale și montane, criza locuirii are o altă față: nu scumpiri, ci degradare, clădiri abandonate și migrația tinerilor. Renovarea pe bază de lemn, eficientă energetic și realizată cu tehnici tradiționale oferă o soluție complexă.

În negocierile MFF susțin ca NEB să aibă un pilon dedicat zonelor rurale și montane – unde patrimoniul construit devine obiectiv social și de coeziune, nu doar proiect urban.

Următorul pas: voința la nivel național

Ceea ce este poziționat la Bruxelles devine realitate doar dacă este susținut și la nivel național. Există acum o oportunitate reală. Sper ca aceste propuneri să fie integrate în poziția României și să ofere șanse reale regiunilor mai puțin dezvoltate.

Aceste instrumente se întăresc reciproc. Nu sunt programe separate – este un sistem. Dacă avem biodiversitate, patrimoniu și comunități vii, putem merge înainte. Dacă nu valorificăm aceste oportunități – este o decizie a noastră.

Borboly Csaba | Vicepreședinte al Consiliului Județean Harghita | membru CoR SEDEC | raportor AgoraEU CoR
Bruxelles, 15 aprilie 2026