Borboly Csaba în GECES: Vocea regională în politica UE privind economia socială

Ce este GECES și de ce contează?

GECES (Commission Expert Group on Social Economy and Social Enterprises, cod: E03576) este un organism consultativ al Comisiei Europene, care participă la elaborarea și monitorizarea politicii UE în domeniul economiei sociale. Actualul său al treilea mandat a început în septembrie 2024. Activitatea sa este direct legată de Planul de Acțiune pentru Economia Socială (SEAP), adoptat de Comisia Europeană în 2021, care urmărește ca până în 2030 să creeze o economie socială competitivă, puternică și recunoscută în Europa.

Evaluarea intermediară a SEAP a fost publicată în martie 2026 – acesta a fost unul dintre principalele puncte pe ordinea de zi. Evaluarea arată că planul a dat un impuls economiei sociale, dar la nivel regional și local există încă un potențial semnificativ nevalorificat și este nevoie de mecanisme de guvernanță mult mai solide pe mai multe niveluri. Exact aici CoR – și eu, reprezentând județul Harghita – avem un rol esențial.

Ordinea de zi a acoperit următoarele teme principale:

• Evaluarea intermediară a SEAP (DG EMPL) – ce a funcționat și ce nu din obiectivele stabilite în 2021
• YEPA Legacy Document (OECD/DG EMPL) – lecțiile programului de antreprenoriat pentru tineri
• Rolul mutualităților în UE (AIM/AMICE)
• Sandbox de reglementare pentru cooperative digitale (DG GROW)
• Actualizarea grupului de lucru privind accesul la finanțare – la care am contribuit și cu input scris

De ce este specială această poziție?

CoR este singura instituție care reprezintă nivelul local și regional

În sistemul instituțional al UE, Comitetul Regiunilor este singura instituție care reprezintă direct autoritățile locale și regionale. În timp ce Parlamentul European și Consiliul modelează politica la nivel național, CoR are rolul de a aduce experiența comunităților, orașelor și regiunilor în procesul decizional. Funcția mea de observator în GECES înseamnă că întreaga activitate de politică publică desfășurată aici – de la finanțarea economiei sociale la reforma achizițiilor publice și colectarea datelor statistice – primește dimensiunea locală și regională prin contribuția mea.

Nu este un rol formal. În spatele muncii GECES se află întregul sistem de expertiză al CoR: secretariatul comisiei SEDEC, referenți de specialitate, analiști de politici UE și rețeaua administrațiilor locale din statele membre. Când intervin la Bruxelles sau transmit contribuții scrise, mă bazez pe cunoașterea colectivă acumulată de mii de autorități locale din întreaga Europă.

Activitatea GECES are impact direct asupra reglementărilor

Munca din GECES nu este o simplă dezbatere fără consecințe: recomandările, rapoartele și pozițiile grupului contribuie direct la procesul legislativ al UE. În prezent, de exemplu:

• Raportul final privind accesul la finanțare este așteptat în septembrie 2026 și va fi integrat în recomandările ce vor fi aprobate în plenara din decembrie
• Revizuirea GBER (General Block Exemption Regulation) este în curs și va determina în ce măsură autoritățile locale pot sprijini întreprinderile sociale
• Propunerile de revizuire a directivei 2014/24/UE privind achizițiile publice pot deschide accesul întreprinderilor sociale la piața achizițiilor

Rămânerea în urmă a României: ceea ce trebuie spus la nivel european

Unul dintre cele mai importante mesaje pe care le susțin constant în GECES: România este (încă!) codașa UE în domeniul economiei sociale și acest fapt nu trebuie ascuns în spatele statisticilor.

Eșecuri structurale reflectate în date

Legea economiei sociale din România (219/2015) este o lege de recunoaștere, care nu oferă facilități fiscale. Nici legea cooperativelor, nici cea a economiei sociale nu permit autorităților locale să devină membri ai cooperativelor sociale – spre deosebire de modelul italian. Contractele de achiziții publice rezervate sunt foarte rar utilizate.

Problemele de sustenabilitate ale întreprinderilor sociale finanțate din fonduri UE sunt documentate: un studiu din 2024 din Maramureș arată că aproximativ 80% dintre acestea prezintă un risc ridicat de faliment, iar doar circa 5% sunt viabile financiar. După finalizarea finanțării, organizațiile dispar – fondurile se epuizează, dar nu rămâne valoare durabilă. Este o problemă sistemică: absorbția fondurilor este scăzută, netransparentă și lipsită de viziune strategică.

De ce România este un exemplu negativ – și de ce trebuie spus la Bruxelles

România beneficiază de 7,3 miliarde de euro din ESF+ în perioada 2021–2027, iar pachetul total de politici de coeziune se ridică la 31,5 miliarde de euro. Sunt sume uriașe – dar fără un ecosistem instituțional funcțional, nu generează rezultate durabile.

În statele unde economia socială este bine dezvoltată – Italia, Spania, Franța – cooperativele sociale creează trasee reale de integrare profesională. România, în schimb, are un ecosistem extrem de slab.

Județul Harghita: unde modelul comunitar funcționează

Experiența județului Harghita arată că modelele de economie socială pot funcționa și în zone rurale, dacă există baze comunitare solide. Tradiția cooperativă, brandul „Produs Secuiesc” și cultura solidarității sunt elemente relevante și la nivel european.

Evaluarea SEAP recunoaște și ea importanța economiei sociale în zonele rurale – exact punctul în care experiența Harghitei devine un argument european.

Pașii următori

După reuniune, voi reprezenta poziția CoR în următoarele evenimente:

• 23 aprilie – webinar Social Economy Europe: evaluarea SEAP
• Septembrie 2026 – raportul privind accesul la finanțare
• Decembrie 2026 – plenara GECES

Munca a început și avansează constant. Politica UE privind economia socială nu trebuie să rămână doar pe hârtie – trebuie să ajungă la regiuni, comunități și oameni. Aceasta este misiunea pe care o duc mai departe la Bruxelles.