Pentru Județul Harghita la Bruxelles: Un an de luptă pentru viitorul social al UE

Ce am reușit — și pentru județul Harghita

Rezultatele de mai jos privesc domenii care afectează direct viața de zi cu zi a cetățenilor din județul Harghita: sărăcia energetică în iernile grele de munte, depopularea satelor mici, plecarea tinerilor, lipsa locuințelor accesibile și sărăcia în materie de transport. Toate acestea au fost introduse în avizul UE privind Fondul Social European.

Ce este acest fond și de ce contează pentru județul Harghita?

Fondul Social European (FSE) este principalul instrument social și de ocupare a forței de muncă al Uniunii Europene. În perioada 2028–2034, pentru întreaga UE sunt alocate 121 de miliarde de euro în cadrul FSE+ — cu 21,6 miliarde de euro mai puțin față de cadrul de 142,7 miliarde de euro din 2021–2027.

România este al șaselea cel mai mare beneficiar din UE: alocarea totală propusă pentru 2028–2034 este de 60,2 miliarde de euro — cu 13,4 miliarde de euro mai mult față de cei 46,8 miliarde de euro din ciclul precedent. Din această sumă, aproximativ 7–8 miliarde de euro sunt destinate obiectivelor sociale — ocuparea forței de muncă, formare, combaterea sărăciei, locuințe — în conformitate cu alocarea FSE de 7,3 miliarde de euro din 2021–2027.

Aceste fonduri determină cine poate primi sprijin pentru formare profesională, asistență socială, ajutor pentru locuință sau programe de creare de locuri de muncă — și cât din această sumă ajunge efectiv în județul Harghita.

Județul Harghita figurează într-o regiune NUTS 2 clasificată de UE drept dezvoltată. Realitatea este cu totul alta: salariile medii reprezintă o fracțiune din media națională, costurile de încălzire sunt excesiv de ridicate din cauza climei montane, satele se depopulează, tinerii pleacă, iar comunitatea maghiară rămâne adesea fără servicii sociale în limba maternă.

Dacă nu intervenim în procesul decizional al UE, banii Fondului vor ajunge din nou preponderent în orașele mari și în zonele lor de influență — așa cum s-a întâmplat de multe ori în ciclurile de programare anterioare. Tocmai de aceea a fost necesară transpunerea problemelor județului Harghita în texte de la Bruxelles.

Procesul: de la ședință la ședință, de la amendament la amendament

Primul pas: faza de comisie

Procesul a început în primăvara anului 2025, când Comisia Europeană a depus propunerea de regulament pentru FSE 2028–2034. Comisia SEDEC a Comitetului European al Regiunilor — al cărei vicepreședinte secund sunt — a primit sarcina de a elabora avizul.

În această fază a fost depus primul pachet de amendamente, cuprinzând texte concrete care nominalizează problemele regiunilor montane, ale comunităților minoritare și ale satelor mici.

Amendamente adoptate sau parțial avansate în faza de comisie — acestea vorbesc și pentru Harghita:

• AM 29 — Inovare socială și cooperare transnațională: Extinderea secțiunii de inovare socială a FSE; includerea modelelor locale de combatere a șomajului de lungă durată și a continuității EaSI. Parțial preluat ca amendament al raportorului.
• AM 36 — Consolidarea principiului parteneriatului: Implicarea efectivă a organizațiilor civile, a partenerilor sociali și educaționali în implementarea FSE; asigurarea dreptului de vot în comitetele de monitorizare; alocarea de resurse pentru consolidarea capacităților. Logica parteneriatului a avansat parțial.
• AM 50 — Dreptul de a rămâne și accesul la servicii esențiale: Dreptul de a rămâne acasă are sens doar dacă în zonele dezavantajate există servicii de bază: locuințe, asistență medicală, transport accesibil, conectivitate. Sunt nominalizate explicit regiunile montane și zonele în curs de depopulare. Continuare parțială în textul plenar.
• AM 52 — Sărăcia energetică în regiunile montane și rurale: Sărăcia energetică montană diferă de cea urbană: climă aspră, cheltuieli mari de încălzire, rețele limitate de energie regenerabilă, venituri scăzute. FSE trebuie să recunoască atenuarea sărăciei energetice ca domeniu de intervenție prioritar. A avansat tematic în plenar.
• AM 53 — Prevenirea colapsului demografic al satelor mici: Ruperea cercului vicios al satelor montane și rurale cu sub 500 de locuitori: măsuri de reținere a tinerilor, ucenicie de calitate, căi locale de angajare, sprijin antreprenorial, menținerea lucrătorilor din sănătate. A avansat tematic.

Faza plenară: două rezultate, două direcții

Rezultate plenare pozitive, avansate — care privesc și Harghita:

Amendament plenar	Conținut	Legătură
AM 22	Inovare socială, cooperare transnațională, continuitate EaSI	Continuare tematică a AM 29
AM 28R	Parteneriat, implicarea autorităților locale și regionale în comitetele de monitorizare FSE	Continuare parțială a AM 36
AM 37	Sărăcia energetică în regiunile montane și rurale, cheltuieli de încălzire și răcire, coordonare cu FEDER	Continuare tematică a AM 52
AM 38	Colapsul demografic al satelor mici, reținerea tinerilor, echilibrul viață-muncă	Continuare tematică a AM 53
AM 35/36	Dreptul de a rămâne, locuințe, asistență medicală, transport accesibil, zone structural dezavantajate	Continuare parțială a AM 50

Elemente de monitorizat — pentru care lupta continuă:

Câteva amendamente nu au avansat în textul plenar și nu le prezentăm ca rezultate publice definitive — dar ele arată direcția bătăliilor viitoare:

• Cerința de servicii FSE disponibile în limbile minoritare — trebuie valorificată în programul operațional român, unde prezența UDMR la guvernare este decisivă.
• Indicatori teritoriali care să evidențieze că județul Harghita este cu adevărat dezavantajat față de datele agregate NUTS 2 — pot fi avansați în negocierile cu Comisia.
• Protejarea misiunii sociale a FSE față de clauza de flexibilitate — poate fi menținut pe agendă în colaborare cu comisia socială a Parlamentului European.

Cum poate un singur membru să influențeze o întreagă instituție europeană?

Mulți se întreabă: ce poate realiza un singur membru dintre cei aproape 350 ai Comitetului European al Regiunilor?

În cursul acestui aproape un an a existat un dialog continuu cu comisarul competent al Comisiei Europene, mai mulți directori generali, șefi de unitate, raportorii Parlamentului European și responsabilii Președinției Consiliului European. Această prezență constantă și argumentare profesională este cea care poate aduce rezultate concrete — și pentru județul Harghita.

Procesul acționează pe trei niveluri:

1. Textul comisiei de specialitate: Amendamentele depuse în comisia SEDEC intră în proiectul de aviz, unde se votează. Dacă sunt adoptate, intră în avizul întregului CoR.
2. Avizul plenar: Avizul CoR este un document de consultare obligatorie în procesul legislativ al UE. Comisia Europeană și Consiliul trebuie să îl ia în considerare — nu sunt obligați să îl accepte, dar trebuie să motiveze dacă se abat de la el.
3. Aplicarea la nivel național: Cadrul regulamentului UE este transpus de statele membre. România definește în mod autonom programele FSE concrete — programele operaționale. Acesta este nivelul la care participarea UDMR la guvernare poate fi decisivă.

Strategia dublă: Bruxelles și București în același timp

Situația noastră unică este că UDMR este prezent simultan la nivel instituțional european (în Comitetul European al Regiunilor) și în guvernul român.

Aceasta ne permite să transpunem ceea ce am elaborat la Bruxelles sub formă de aviz CoR în programul operațional FSE românesc. Argumentele derivate din textul european pot fi folosite și la masa de negocieri din România — aceasta este ceea ce poate schimba cu adevărat modul în care fondurile sociale europene ajung în județul Harghita.

Experiența de până acum avertizează însă: fondurile sociale europene s-au acumulat preponderent în orașe mari și în zonele lor de atracție. Schimbarea acestei situații necesită o acțiune activă, conștientă și coordonată pe ambele niveluri.

Capitolul locuinței

Locuința (housing) este una dintre cele mai importante, dar și cele mai puțin dezbătute probleme sociale în satele județului Harghita. Combinația dintre fondul de clădiri vechi care necesită renovare energetică, veniturile scăzute și costurile ridicate de încălzire creează o sărăcie locativă reală — pe care statisticile și indicatorii UE o fac adesea invizibilă.

În amendamentele plenare AM 35/36 am integrat perspectivele privind locuințele accesibile și metricile privind persoanele fără adăpost în textul dreptului de a rămâne. Aceasta înseamnă că forma harghiteană a sărăciei locative poate intra în principiu în activitățile finanțabile ale FSE — cu condiția ca România să aleagă această direcție în propriul program operațional.

Consiliul Județean Harghita a fost solicitat anterior să elaboreze un plan de acțiune privind locuința, care să fie predat guvernului român — prin intermediul membrilor guvernamentali UDMR. Această propunere nu a primit încă un răspuns. Acum, când cadrul european se conturează, nu mai putem amâna această muncă.

Sărăcia în transport: un concept pe care l-am dus la Bruxelles

Sărăcia în transport este fenomenul prin care cineva nu poate merge la muncă, la medic sau nu poate accesa servicii publice pentru că nu își permite transportul — sau pur și simplu nu există transport public adecvat în apropiere.

În satele județului Harghita, aceasta este o realitate cotidiană. În cadrul negocierilor privind Fondul Social pentru Climă, s-a reușit recunoașterea sărăciei în transport ca concept al Uniunii Europene. Acesta este un rezultat important: ceea ce până acum era invizibil în vocabularul UE intră acum în cadrul de interpretare al politicii sociale.

Ce poate face acum Consiliul Județean Harghita — și de ce nu se poate întârzia

Ferestrele temporale de la Bruxelles sunt scurte. Regulamentul FSE 2028–2034 va fi adoptat, iar negocierile pentru programele operaționale naționale vor începe în curând. Aceasta este faza din care județul Harghita poate câștiga mult — dacă intră pregătit.

Acțiuni concrete, solicitate Consiliului Județean:

• Elaborarea unui plan de acțiune social aliniat la prioritățile FSE 2028–2034, cu accent special pe sărăcia energetică, situația demografică a satelor mici și reținerea tinerilor.
• Elaborarea unui plan de acțiune privind locuința, care să fie predat guvernului român — bazându-se pe principiile stabilite în avizul CoR.
• Coordonarea cu Universitatea Sapientia și bazele de cercetare pentru atragerea resurselor FSE de inovare și formare: strand-ul de inovare socială sprijină explicit experimentele locale și regionale și scalarea acestora.
• Colaborarea cu organizații civile, întreprinderi și parteneri sociali pentru participarea la comitetele de monitorizare — drept asigurat de AM 28R.
• Coordonarea cu membrii guvernamentali UDMR pentru ca în programul operațional FSE român, județul Harghita și teritoriile similare montane, locuite de comunități minoritare, să apară ca beneficiari vizați.

Ce se pierde dacă nu acționăm:

Dacă Consiliul Județean Harghita nu elaborează aceste planuri de acțiune în cursul verii, negocierile pentru programul operațional vor porni într-o direcție din care ulterior va fi foarte greu să ne desprindem. Alocarea resurselor se fixează atunci când interesele concurează — cine nu este prezent, rămâne pe dinafară.

Efectele așteptate

Avizul CoR adoptat merită privit pe două niveluri:

1. Impact la Bruxelles: Avizul CoR se alătură propunerii de regulament a Comisiei Europene în procesul legislativ. Comisia și Consiliul trebuie să îl ia în considerare — și dacă se face referire la el în negocierile cu statele membre, aceasta dă greutate argumentelor care nominalizează condițiile montane, ale minorităților și ale satelor mici.
2. Impact în România: România transpune programul FSE în programe operaționale. În acest proces, prezența UDMR la guvernare — dacă o folosim coordonat — permite ca limbajul și prioritățile avizului CoR să apară în sistemul de distribuție FSE român. Acesta este nivelul la care pot veni bani concreți în județul Harghita.

Cele două niveluri împreună — avizul CoR ca cadru și UDMR ca gardian în aplicarea română — reprezintă o combinație rar disponibilă. Această fereastră trebuie exploatată acum.

Munca nu s-a încheiat

Adoptarea plenară nu este sfârșitul procesului, ci o etapă. Luptele care nu au ajuns în textul plenar continuă:

• Cerința de servicii FSE disponibile în limbile minoritare — trebuie valorificată în programul operațional român, unde poziția negociatorilor UDMR este decisivă.
• Indicatorii teritoriali care ar face vizibil faptul că județul Harghita este cu adevărat dezavantajat față de datele NUTS 2 agregate — pot fi avansați în negocierile cu Institutul Național de Statistică din România și cu Comisia.
• Protejarea misiunii sociale a FSE față de clauza de flexibilitate — poate fi menținut pe agendă în colaborare cu comisia socială a Parlamentului European.

De ce vin la Bruxelles — și de ce este important să se vadă și acasă

Procesul decizional european pare îndepărtat pentru mulți. În realitate, textele adoptate aici determină dacă un tânăr din Harghita primește sprijin pentru formare profesională, dacă o persoană în vârstă dintr-un sat poate primi ajutor pentru încălzire, dacă un antreprenor are acces la o sursă de finanțare locală.

Rolul este de a menține această legătură: de a transpune realitatea județului Harghita în texte de la Bruxelles și de a aduce deciziile de la Bruxelles acasă în așa fel încât consiliul județean și echipa guvernamentală UDMR să poată lucra cu ele.

Aceasta este o muncă tenace. De la ședință la ședință, de la amendament la amendament. Dar astăzi se vede rezultatul.

Dreptul de a rămâne nu este un slogan. Trebuie să devină realitate.

Borboly Csaba, vicepreședinte al Consiliului Județean Harghita, vicepreședinte secund al Comisiei SEDEC a Comitetului European al Regiunilor

Bruxelles, iulie 2026