Nu este nevoie de politică de tip struț. Am luptat ca Bruxelles-ul să nu confunde minoritățile autohtone cu tematica LGBTQ+
Borboly Csaba a lucrat timp de nouă luni în Comitetul European al Regiunilor pentru ca Strategia UE privind egalitatea să nu amestece două provocări fundamental diferite: protecția minorităților naționale autohtone și politicile legate de comunitatea LGBTQ+. Rezultatul este concret: mai multe amendamente propuse de acesta au fost integrate în opinia finală a Comitetului European al Regiunilor.
De ce a fost necesară intervenția?
În octombrie 2025, Comisia Europeană a adoptat Strategia privind egalitatea LGBTQ+ pentru perioada 2026–2030. Documentul pornește de la principii legitime, precum egalitatea și combaterea discriminării, însă în același timp a readus în atenție o problemă tot mai prezentă în limbajul instituțional european: tendința de a trata minoritățile naționale și etnice autohtone în aceeași categorie cu comunitatea LGBTQ+.
Aceasta nu este o simplă imprecizie terminologică. O asemenea abordare poate avea consecințe politice și juridice directe pentru maghiarii din Ținutul Secuiesc, dar și pentru toate celelalte comunități autohtone din Europa.
Minoritatea autohtonă nu este o categorie bazată pe orientare sexuală. Protecția minorităților naționale, a limbilor regionale sau minoritare și a comunităților istorice se bazează pe identitate colectivă, limbă, cultură, tradiție și legătură cu un teritoriu. Acest sistem de protecție nu poate fi amestecat cu alte categorii de egalitate fără riscul de a slăbi atât protecția minorităților autohtone, cât și coerența politicilor europene de nediscriminare.
De la comisia de specialitate până la plen: pas cu pas
În calitate de membru al Comisiei SEDEC din cadrul Comitetului European al Regiunilor, Borboly Csaba a participat la întregul parcurs al opiniei. În faza de comisie, amendamentele sale au fost incluse în textul adoptat la 24 aprilie. Ulterior, pentru ședința plenară, acesta a depus noi propuneri de modificare.
Printre amendamentele care au primit aviz pozitiv și au șanse mari de adoptare se află un nou paragraf privind regiunile rurale și montane. Acesta prevede că fondurile ESF+ și ERDF trebuie să ajungă și în zonele periferice și să finanțeze soluții adaptate specificului local.
Un alt amendament important vizează educația. Textul stabilește că conținutul educației rămâne în competența statelor membre și a regiunilor, cu respectarea adecvării la vârstă și a rolului părinților.
Au existat și amendamente aflate într-o negociere mai dificilă, dar esențiale pentru comunitățile locale: introducerea principiilor subsidiarității și proporționalității, sprijinirea capacității administrative a autorităților locale, finanțarea măsurilor locale împotriva hărțuirii online, accesul tinerilor din mediul rural la servicii de sănătate mintală, utilizarea descentralizată a fondurilor de coeziune, precum și garanții clare privind proporționalitatea colectării datelor și respectarea GDPR.
Ce înseamnă acest lucru în practică pentru perioada 2026–2030?
Opinia Comitetului European al Regiunilor nu este o lege, dar reprezintă o etapă obligatorie de consultare în procesul decizional european. Principiile incluse în acest document pot influența pozițiile Parlamentului European și ale Consiliului.
Pentru județul Harghita și pentru Ținutul Secuiesc, includerea unei delimitări clare între minoritățile autohtone și alte categorii de egalitate este esențială. Comunitățile naționale autohtone nu trebuie încadrate într-un cadru juridic care interpretează identitatea prin criterii ce nu au legătură cu limba, cultura, tradiția și apartenența istorică la un teritoriu.
În același timp, dacă garanția teritorială privind fondurile ESF+ și ERDF rămâne în textul final, Consiliul Județean Harghita va putea invoca acest principiu în viitoarele programe și proiecte europene. Cu alte cuvinte, fondurile de coeziune nu trebuie să ajungă doar în marile orașe, ci și în zonele rurale, montane și periferice.
Aceasta nu este o chestiune tehnică minoră. Este una dintre cele mai importante mize ale următoarei perioade de programare europeană.
De ce politica de tip struț nu este o soluție?
Mulți evită această temă pentru că o consideră sensibilă sau incomodă din punct de vedere politic. Dar tăcerea nu înseamnă neutralitate. Cine nu participă la dezbaterea de la Bruxelles lasă altora spațiul în care se iau decizii despre propria comunitate.
În ultimii ani, exact acest lucru s-a întâmplat cu modul în care este tratat conceptul de minoritate autohtonă. Borboly Csaba nu a acceptat ca acest spațiu de decizie să fie abandonat.
Munca va continua. Revizuirea intermediară din 2028 va oferi o nouă ocazie pentru a urmări aplicarea efectivă a principiilor adoptate. Pentru aceasta este nevoie de acțiune coordonată între Consiliul Județean Harghita, UDMR și reprezentanța de la Bruxelles.
Nu politica de tip struț apără comunitățile autohtone, ci prezența, argumentele și munca susținută în instituțiile europene.
