Protecția apelor montane, castorii și siguranța apei: bunele practici din Ținutul Secuiesc pot deveni un exemplu și la Bruxelles
Borboly Csaba, vicepreședintele Consiliului Județean Harghita, a luat cuvântul vineri la ședința comisiei ENVE de la Bruxelles, unde pe ordinea de zi s-au aflat protecția apelor montane, retenția apei și gestionarea conflictelor legate de castori. Discuțiile de astăzi de la Bruxelles au avut în centru aceeași temă, subliniind că provocările de gestionare a apei din regiunile montane merită atenție la nivelul Uniunii Europene.
În intervenția sa, acesta s-a bazat pe experiențele practice din Ținutul Secuiesc, care pot reprezenta o contribuție valoroasă la obiectivele UE în materie de climă și siguranță a apei.
Consiliul Județean Harghita și partenerii săi lucrează în prezent la elaborarea Propunerii-cadru privind reziliența hidrologică a Carpaților. Documentul definește Carpații drept unul dintre cele mai importante „casteluri de apă” ale Europei, atrăgând în același timp atenția asupra faptului că schimbările climatice, secetele, viiturile și intervențiile anterioare de regularizare a apelor reprezintă riscuri serioase pentru localități, agricultură și ecosisteme.
Propunerea-cadru se bazează pe mai multe microregiuni pilot – precum Depresiunea Ciucului, zona Sândominic sau Mădăraș –, unde sunt identificate și abordate în comun probleme concrete legate de gestionarea apei (baraje de castori, inundații bruște, pajiști inundate). La proces participă pe scară largă comunitățile locale, de la fermieri și autorități locale până la organizații civice.
Propunerea subliniază că nu este nevoie de un plan județean impus de sus în jos, ci de modele adaptate specificului local, dezvoltate la nivelul microregiunilor. Împreună, acestea constituie contribuția județului Harghita la reziliența hidrologică a Carpaților. De asemenea, documentul propune înființarea unor comitete locale de supraveghere a apelor, în care autoritățile locale, specialiștii în gospodărirea apelor, fermierii, proprietarii de păduri și terenuri, ONG-urile și tinerii ar lucra împreună pentru gestionarea conflictelor legate de apă.
Propunerea-cadru include și realizarea unui sistem de monitorizare montană, care ar urmări precipitațiile, debitele de apă, nivelul apelor subterane, precum și efectele barajelor de castori și ale viiturilor. Datele colectate ar fi puse la dispoziția populației într-o formă accesibilă.
Documentul este în concordanță cu Legea europeană a climei, Strategia de adaptare la schimbările climatice a UE și Strategia europeană pentru reziliența apei. Scopul este ca regiunile montane – inclusiv județul Harghita – să nu fie lăsate în afara atenției și finanțărilor europene. În acest sens, se propune deschiderea unor linii de finanțare dedicate în următoarea perioadă bugetară a UE, pentru reziliența apei în regiuni montane, soluții bazate pe natură, co-gestionarea castorilor și proiecte locale de dezvoltare construite de jos în sus.
Obiectivul este ca bunele practici din Miercurea Ciuc și județul Harghita să devină repere la Bruxelles și să arate cum pot fi implicate eficient comunitățile, fermierii și tinerii în modelarea în comun a siguranței apei.
