Urși și apă de munte: continuăm la Bruxelles până când obiectivele devin realitate

Problemele comunităților montane trebuie să ajungă acolo unde se iau deciziile europene. Siguranța oamenilor în fața atacurilor de urși, protejarea fermierilor, gestionarea corectă a populației de carnivore mari, dar și reziliența apei de munte sunt teme care nu mai pot fi tratate marginal.

La 2 iulie 2026, la Bruxelles, în cadrul ședinței Grupului Interregional „Carpații” al Comitetului European al Regiunilor, Csaba Borboly, vicepreședinte al Consiliului Județean Harghita, a prezentat propuneri concrete privind două teme esențiale pentru județul Harghita și pentru întreg spațiul carpatic: gestionarea populației de urs brun și apărarea resurselor de apă montană.

Propunerile au fost primite pozitiv, iar discuțiile au confirmat că direcțiile prezentate pot fi transformate în acțiuni concrete la nivel european.

Ce este Grupul Interregional „Carpații” și de ce contează pentru noi?

Comitetul European al Regiunilor este instituția Uniunii Europene în care reprezentanții autorităților locale și regionale pot influența direct deciziile europene. Grupul Interregional „Carpații” reunește regiuni legate de lanțul carpatic, din România, Polonia, Slovacia, Ucraina și Serbia.

Această platformă nu este una pur protocolară. Este locul în care interesele fermierilor de munte, ale păstorilor, ale comunităților amenințate de inundații și ale localităților afectate de atacurile urșilor pot ajunge în procesele instituționale europene.

Pentru județul Harghita, prezența activă în acest grup înseamnă că problemele reale ale oamenilor pot fi susținute cu date, argumente și propuneri concrete direct la Bruxelles.

Munca nu a început astăzi și nu se încheie astăzi. Este un proces continuu, săptămână de săptămână, lună de lună, până când obiectivele devin realitate.

Ursul brun: date, propuneri și construirea unei poziții carpatice comune

Csaba Borboly a intervenit în calitate de raportor al avizului Comitetului European al Regiunilor privind biodiversitatea și coexistența cu carnivorele mari. Mesajul prezentat a fost construit pe date concrete, nu pe impresii generale.

Datele din județul Harghita arată gravitatea situației

În județul Harghita, în anul 2025, au fost înregistrate:

• 25 de intervenții SMURD cauzate de atacuri de urși, dintre care 4 persoane au fost transportate la spital;
• 305 dosare de daune agricole;
• 232 de cazuri gestionate de jandarmerie în legătură cu prezența sau atacurile urșilor, dintre care 203 în intravilan;
• 155 de alerte RO-Alert emise din cauza urșilor;
• 9 accidente rutiere provocate de urși.

Aceste cifre nu descriu cazuri izolate, ci realitatea zilnică a unui județ carpatic. Monitorizarea genetică națională publicată în România în 2025 estimează o populație de 10.000 până la 12.800 de urși bruni, aproximativ de trei ori mai mare decât capacitatea de susținere ecologică a teritoriului.

Datele există. Problema este recunoscută. Ceea ce lipsește este un răspuns coerent, diferențiat regional, la nivelul Uniunii Europene.

Cele cinci propuneri prezentate la Bruxelles

În cadrul ședinței au fost prezentate cinci propuneri concrete privind gestionarea populației de urs brun și protejarea comunităților afectate.

1. O poziție carpatică comună

Grupul Interregional „Carpații” ar trebui să elaboreze o poziție comună privind gestionarea carnivorelor mari, în care viața și siguranța oamenilor să fie tratate ca prioritate explicită. Această poziție ar urma să fie transmisă comisiilor ENVE și NAT ale Comitetului European al Regiunilor ca aport formal al regiunilor carpatice.

2. Revizuirea nivelului de protecție pe baze științifice

Este necesară susținerea unei revizuiri diferențiate regional a statutului de protecție al ursului brun în cadrul Directivei Habitate, acolo unde datele privind populația și conflictele justifică acest lucru.

3. O voce carpatică în revizuirea Directivei Habitate

În contextul testului de stres al Directivei Habitate, regiunile carpatice trebuie să formuleze un punct de vedere comun, axat pe conflictele dintre oameni și carnivorele mari în zonele montane.

4. Un pachet comun de date carpatice

Este nevoie de o bază de date unitară, comparabilă și teritorială, care să includă date de la serviciile de ambulanță, sistemele de urgență, autoritățile agricole, jandarmerie și poliție. Fără date comparabile, nu pot fi construite politici publice eficiente.

5. Un mecanism dedicat de finanțare europeană în MFF 2028–2034

Instrumentele actuale, inclusiv LIFE și PAC, nu sunt suficiente pentru zonele în care suprapopularea cu urși afectează direct viața comunităților. Fermierii montani din aceste zone nu mai lucrează în condiții normale. Aceasta este o realitate documentată și verificabilă, care trebuie să fie reflectată în viitoarele instrumente financiare europene.

Consultarea cu secretariatul tehnic al Comitetului European al Regiunilor a confirmat că există o cale pentru ca instituția să se adreseze din nou Comisiei Europene cu o inițiativă proprie privind reducerea nivelului de protecție al ursului în statele membre unde există victime umane.

Apa de munte: turnul de apă al Europei merită atenție europeană

A doua temă majoră prezentată de Csaba Borboly a fost reziliența apei montane.

Carpații sunt turnul de apă al Europei. Râurile care traversează frontierele țărilor din regiune își au originea în acești munți. Schimbările climatice în zonele montane nu înseamnă pur și simplu mai puțină apă, ci apă care vine la momentul greșit, în locul greșit și în cantitatea greșită.

Într-o săptămână, inundațiile distrug drumuri, poduri și terenuri agricole. În alta, seceta și izvoarele secate pun în pericol agricultura, pășunatul și viața comunităților locale.

Până acum, fondurile europene au privit adesea problema apei mai ales din perspectiva zonelor de câmpie. Comunitățile montane au rămas, de multe ori, în dezavantaj. Muntele nu este însă doar sursă de apă. Este spațiu de viață, cultură, patrimoniu natural și potențial economic.

Ce s-a realizat deja

Consiliul Județean Harghita a organizat, în noiembrie 2025, în cadrul Pactului European pentru Climă, o conferință privind reziliența apei montane. Aceasta nu a fost o simplă consultare, ci o ședință de lucru în care primari, fermieri, silvicultori, oameni de știință și tineri au stat la aceeași masă.

Din această muncă a rezultat Cadrul de Reziliență a Apei pentru Carpați, un document de politică publică coordonat de Consiliul Județean Harghita.

În acest an, Comitetul European al Regiunilor a adoptat avizul privind Strategia de Reziliență a Apei, iar propunerile formulate din perspectiva județului Harghita se regăsesc în acel text. Acest lucru nu este întâmplător, ci rezultatul unei munci constante, susținute pe parcursul mai multor ani.

Cele trei propuneri privind apa de munte

La ședința de la Bruxelles au fost propuse trei direcții concrete de acțiune.

1. Dezbatere tematică la nivelul Comitetului European al Regiunilor

Grupul Interregional „Carpații” ar trebui să solicite formal o dezbatere tematică privind reziliența apei carpatice. Scopul este formularea unei poziții clare înainte de negocierile privind următorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene.

2. Aviz din proprie inițiativă privind reziliența apei montane

Prin comisia NAT, ar trebui inițiată pregătirea unui aviz din proprie inițiativă al Comitetului European al Regiunilor privind reziliența apei montane, pentru programul de lucru din 2027. Acest aviz ar trebui să abordeze explicit nevoia unor instrumente de finanțare specifice zonelor montane.

3. Analize teritoriale comparabile din partea regiunilor membre

Fiecare regiune membră a Grupului Interregional „Carpații” ar trebui să contribuie cu o analiză teritorială scurtă și comparabilă privind riscurile de inundații, zonele afectate de secetă, zonele umede degradate și bunele practici locale.

Temele legate de apă și cooperare transfrontalieră nu sunt separate. Bazinele hidrografice transfrontaliere, sistemele comune de monitorizare și soluțiile bazate pe natură sunt exact tipul de investiții pe care programele Interreg ar trebui să le finanțeze.

Lucrăm împreună: de ce contează prezența UDMR la guvernare

Rezultatele de la Bruxelles nu stau singure. Tánczos Barna, ministru delegat pentru agricultură, a pus pe agenda Consiliului miniștrilor agriculturii din cadrul Uniunii Europene problema ursului și a dezvoltării montane.

Acest lucru înseamnă că același subiect este prezent simultan pe mai multe niveluri decizionale: în poziția guvernamentală a României, în procesele Consiliului UE și în activitatea Comitetului European al Regiunilor.

Această coordonare între București și Bruxelles reprezintă un capital politic esențial. Atâta timp cât UDMR se află la guvernare, același mesaj poate fi susținut atât la nivel național, cât și european. Acestea nu sunt canale paralele, ci direcții care se consolidează reciproc în apărarea intereselor comunităților noastre.

Un rol important în această muncă îl are Centrul de Cercetare pentru Zone Montane și Vânătoare, cu sediul la Miercurea Ciuc. Datele și cercetările produse aici oferă baza profesională credibilă fără de care nu se poate face lobby durabil nici la București, nici la Bruxelles.

Pașii următori: munca continuă

Ședința de astăzi nu este o încheiere, ci o nouă etapă dintr-un drum lung. Propunerile primite pozitiv trebuie transformate acum în cadre de acțiune concrete.

Consultarea cu secretariatul tehnic al Comitetului European al Regiunilor a confirmat că există o cale prin care instituția se poate adresa din nou Comisiei Europene cu o inițiativă proprie privind nivelul de protecție al ursului.

Totodată, extinderea programului Interreg România–Slovacia–Ucraina–Ungaria către celelalte țări carpatice se leagă direct de posibilitățile de finanțare pentru ambele teme: gestionarea carnivorelor mari și reziliența apei montane.

Pregătirea Cadrului Financiar Multianual 2028–2034 se va intensifica în a doua jumătate a anului 2026. De aceea, prezența activă în aceste procese, cu date, poziții clare și aliați instituționali, este esențială.

Nu ne oprim până când obiectivele devin realitate.